© 2015 - Site realizat de IGSU - Inspecția de Prevenire
Măsurarea cutremurelor
nutremurlacutremur.ro
Caracteristicile cutremurelor în România
Pe teritoriul României se manifestă, în funcţie de adâncime, mai multe categorii de cutremure:
•
superficiale - hipocentrul se situează la o adâncime cuprinsă între 0 şi 5 km de la suprafaţa pământului;
•
crustale sau normale - hipocentrul se situează la o adâncime cuprinsă între 5 şi 30 km de la suprafaţa
pământului, ajungând până la 60 km în zona Vrancea;
•
intermediare - hipocentrul se situează la o adâncime cuprinsă între60-70 km şi 100-220 km de la
suprafaţa pământului, specifice numai zonei Vrancea.
Cele mai puternice şi care afectează o arie întinsă sunt cutremurele de tip intermediar, localizate la curbura
munţilor Carpaţi, în zona Vrancea.
Potrivit cercetărilor specialiştilor, seismele intermediare din Vrancea nu cauzează pagube materiale clădirilor
construite în ultimii ani (excepţie fac clădirile deja avariate ori care sunt vulnerabile în vreun fel), decât în situaţia
unor magnitudini de peste 7 Richter.
O campanie a Ministerului Afacerilor Interne - Departamentul pentru Situații de Urgență prin INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
Cutremurele de pământ, numite şi seisme, sunt zguduiri bruşte şi de scurtă durată ale unor porţiuni din scoarţa (crusta) terestră. Cauzele interne (din
interiorul Pământului) sunt cele mai frecvente, mişcarea plăcilor tectonice reprezentând principala cauză a producerii seismelor, pe lângă vulcanism şi alte
prăbuşiri de strate. În cazul mişcărilor convergente a două plăci tectonice şi mai ales în procesele de subducţie, se creează tensiuni enorme. Când se produce
detensionarea, au loc cutremurele de pământ.
Energia care se eliberează brusc generează unde care se propagă radial în toate direcţiile ajungând şi la suprafaţa pământului. Aceste unde se propagă cu
diferite viteze, în funcţie de caracteristicile geologice ale mediului. Punctul teoretic în care se produce ruptura iniţială (în realitate există o zonă de fracturare) se
numeşte focar sau hipocentru, iar punctul situat la suprafaţa pământului, pe verticala focarului, poartă denumirea de epicentrul cutremurului.
interiorul Pământului) sunt cele mai frecvente, mişcarea plăcilor tectonice reprezentând principala cauză a producerii seismelor, pe lângă vulcanism şi alte
prăbuşiri de strate. În cazul mişcărilor convergente a două plăci tectonice şi mai ales în procesele de subducţie, se creează tensiuni enorme. Când se produce
detensionarea, au loc cutremurele de pământ.
Energia care se eliberează brusc generează unde care se propagă radial în toate direcţiile ajungând şi la suprafaţa pământului. Aceste unde se propagă cu
diferite viteze, în funcţie de caracteristicile geologice ale mediului. Punctul teoretic în care se produce ruptura iniţială (în realitate există o zonă de fracturare) se
numeşte focar sau hipocentru, iar punctul situat la suprafaţa pământului, pe verticala focarului, poartă denumirea de epicentrul cutremurului.
Despre cutremure
Severitatea unui cutremur este caracterizată de
daunele pe care acesta le provoacă și de modul și
forța cu care acesta se manifestă.
Intensitatea seismică descrie efectele destructive
pe care un cutremur le are asupra construcțiilor,
modificările de la suprafața liberă a terenului și
impactul asupra comportamentului oamenilor.
Magnitudinea seismică măsoara energia eliberată
în focar în momentul declanșării cutremurului.
daunele pe care acesta le provoacă și de modul și
forța cu care acesta se manifestă.
Intensitatea seismică descrie efectele destructive
pe care un cutremur le are asupra construcțiilor,
modificările de la suprafața liberă a terenului și
impactul asupra comportamentului oamenilor.
Magnitudinea seismică măsoara energia eliberată
în focar în momentul declanșării cutremurului.
Harta seismică a României
în parteneriat cu
CAMPANIE NAȚIONALĂ DE INFORMARE ȘI PREGĂTIRE A POPULAȚIEI
